Ministrul Justiţiei a prezentat rezultatul evaluarii general Augustin lazăr şi procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a prezentat rezultatul evaluării făcute procurorului general Augustin lazăr şi procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.Toader a decis sa ii evalueze pe cei doi dupa ce Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit ca DNA a perturbat activitatea Guvernului, atunci cand a dispus anchetarea modului in care a fost adoptata OUG 13.

Iată declaraţiile ministrului Justiţiei, Tudorel Toader:

– Bine ati venit la informarea de presa. Va spuneam chiar din prima faptul ca veti fi primii informati cu privire la evaluarea pe care am facut-o, ca veti fi primii informati cu privire la rezultatele acestei evaluari.

– Am intocmit un raport de evaluare, care are 19 pagini, eventual si o concluzie.

– Propunerea mea este sa nu citesc cele 19 pagini, le prezint in sinteza, cat va fi necesar, voi puncta in reperele importante, imediat ce ne oprim voi posta pe pagina de Internet a MJ raportul complet, de unde il veti putea descarca, consulta, analiza.

– Aceasta evaluare a procurorului general al Romaniei si al procurorului-sef al DNA a survenit in contextul in care Guvernul a adoptat OUG 13, pe de alta parte DNA a procedat la anchetarea constitutionalitatii modului procedurii in care a fost adoptata ordonanta.

– In momentul in care am anuntat aceasta ealuare, au aparut reactii cu privire la competenta ministrului Justitiei. Daca nu eram sigur, daca nu aveam certitudinea acestei competente, categoric nu procedam la respectiva evaluare.

– Avem texte de rang constitutional, art. 32 din Constitutie, care spune ca ” Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei”.

”Am solicitat informari de la cele doua autoritati – de la Parchetul de pe langa ICCJ si de la DNA, informari pe care le-am primit complete si de indata la timp.

– Am avut intalnire cu sefii celor doua parchete, am vazut ca s-au facut tot felul de speculatii cu privire la momentul in care au venit cei doi procurori sef.

– Fiecare dintre cei doi a venit in mai putin de 10-15 minute din momentul in care i-am ivnitat la discutii, iar suprapunerea cu vizita dlui ambasador al SUA a fost o pura, pura coincidenta.

– Am observat reactiile publice fata de OUG, pe de o parte.

– Premisa functionarii normale a statului de drept este aceea ca fiecare autoritate sa ramana in matca ei constitutionala, fiecare autoritate trebuie sa-si cunoasca pe de o parte competentele, sa respecte cu buna credinta respectivele competente.

– Statul de drept are o arhitectura bine conturata si delimitata, autoritatile au competente complementare.

– Ce ne spune decizia CCR? Ne spune ca a exista un conflict juridic, conflict de natura constitutinala, generat de ancheta procurorilor DNA asupra membrilor Guvernului.

– Ne mai spune ca aceasta ancheta este de o gravitate foarte mare, incalcandu-se principiile Legii fundamentale, generandu-se conflictul.

– Asadar, echivaleaza cu o incalcare grava a separarii puterilor in stat, iar Ministerul Public nu-si poate depasi atributiile prevazute in lege si in Constitutie.

– DNA si-a arogat competenta de a efecuta o ancheta penala, intr-un domeniu care excedeaza cadrului legal, ce poate duce la un blocaj.

– Ministerul Public a creat o presiune asupra membrilor Guvernului, care afecteaza buna functionare a acestei autoritati, avand drept consecinta descurajarea acesteia.

– Eu, personal, am realizat evaluarea, fara nicun fel de presiune, de ingerinta, de niciun fel de sugestie de la absolut nimeni strain de Ministerul Justitiei, strain de mine.

– Nu am verificat solutii din dosare, pentru ca nu ar fi fost posibil. Este independenta procurorului. Cu totii isi desfasoara acvititatea sub autoritatea ministrului Justitiei.

– Judecatorii sunt independenti si inamovibili, prourorii se bucura de stabilitate si independenta de cauza.

– Indiferent de concluzii, imi voi exercita pe deplin aceasta autoritate asupra activitatii desfasurate de procuror, fara a intra intre copertile dosarelor.

– Statul de drept nu functioneaza daca autoritatile nu-si exercita cu loialitate atributiile care ii revin fiecarei autoritati.

– Am urmarit modul in care cei doi procurori s-au limitat la valorile constitutionale, pentru ca numai de aceea a fost un conflict juridic, pentru ca procurorul a iesit din matca lui constitutionala si a intrat in zona legiuitorului delegat.

– Procurorii nu pot ancheta oportunitate, imprejurari, circumstante, legalitate, consitutionalitate.

– In activitatea CCR, care se apropie acum de 25 de ani, au fost pronuntate numeroase decizii de constatare a unor conflicte juridice de natura constitutionala. Sigur ca toate conflictele care au fost sesizate, reclamate la Curte, au fost conflicte de competenta pozitive si niciun conflict negativ.

– E o tentatie a puterii de a acapara si mai multa putere si de a intra si in zona celeilalte puteri.

– Am selectat mai multe astfel de conflicte constatate de CCR. Va dau doua astfel de conflicte.

– Unul din 2008, constatat de curte, intre Ministerul Public (Parchetul de pe langa ICCJ) si cele doua Camere ale Parlamentului – procedura de urmat in cazul in care se formulau cereri de urmarire penala pentru fosti membri au Guvernului, care la data cererii aveau si functia de deputat sau senator. A fost o speta interesanta.

– Competenta e de ordine publica – o stabileste legiuitorul, nu o stabilesti tu. Tu stabilesti competenta la tine acasa.

– Curtea a constatat existenta unui conflict si a statuat ca pe viitor avizul il da Camera Deputatilor daca e deputat, Senatul daca e senator sau presedintele daca fostul ministru nu este nici deputat, nici senator.

– Un alt conflict, intre ICCJ si Parlamentul Romaniei si Guvern, Inalta Curte apreciind in 2009 ca anumite norme legale sunt neconstitutionale, ca sunt in vigoare desi erau abrogate.

– Cele doua decizii exemplificate si celelalte pe care el veti gasi in raport evidentiaza o varietate de situatii in care autoritatile publice de rang constitutional si-au incalcat reciproc competentele stabilite de Legea fundamentala, iar echilibrul constitutional a fost realizat de CCR.

– O concluzie intermediara este ca echilibrul a fost restabilit de catre CCR prin pronuntarea deciziei, fara alte masuri extraconstitutionale.

– Raportul are o parte de oportunitate. In acest context, indiscutabil, DNA si-a arogat o competenta care nu era atributia, indiscutabil a exercitat presiuni asupra Guvernului, si-a asumat o atributie constitutionala pe care nu o avea.

– Partea a doua a raportului vizeaza oportunitatea declansarii unor mecanisme de sanctionare pe care legea le pune la dispozitie, alta decat cele consacrate prin constatarea conflictului juridic de natura constitutionala.

– Analiza s-a deplasat din sfera elementelor de constitutionalitate si legalitate in sfera oportunitatii, iar aceasta apreciere impune o analiza contextuala.

– Sub aspectul oportunitatii, analiza s-a facut, in contextul in care Romania se afla sub MCV, in contextul in care am avut intalniri la Bruxelles, incercam de a ne indeplini misiunea pe care ne-am asumat-o in contextul activitatilor complementare de la Guvernul Romaniei.

– Avem multe legi, unele modificate de atat de multe ori incat se departeaza de la filosofia initiala.

– Se releva derapaje institutionale, in sensul unor actiuni cel putin exagerate ale DNA, derapaje care au starnit reactii in media si in randul societatii publice.

Ministrul glumeste cu presa: „N-am ajuns inca la concluzii. Ajungem astazi”

– DNA nu poate functiona decat in acord cu rigorile statului de drept. Sa nu uitam ca Romania este racordata in mod ireversibil la normele internationale.

– Derapajele institutionale nu pot fi justitificate prin invocarea dezideratului combaterii coruptiei. Nu iti este permis de Constitutie o alta valoare cel putin in egala masura protejata.

– Constitutia stabileste asadar obiectivele pe care ni le-am asumat la nivel national, la nivel international.

– Ieri am reafirmat angajamentul Guvernului roman pentru a continua progresele inregistrate in domeniul judiciar.

– Consideram oportun instituirea unei atente monitorizari a activitatii pe care o efectueaza procurorii de la DNA, DIICOT, Parchetul de pe langa ICCJ, o autoritate pe care o voi exercita fara ingerinte in privinta modului in care procurorul da solutii.

– Aceasta autoritate se va exercita, aceasa monitorizare se va exercita fara stirbirea independentei procurorilor.

– In acest context, evaluand toti factorii de constitutionalitate, de legalitate, de oportunitate, am apreciat ca in acest mometn nu este oportuna declansarea mecanismului institutional de revoare a procurorului general, respectiv de revocare a procurorului-sef al DNA.